Plouase mult în noaptea aceea și apa săpase șanțuri în șleaul drumului de munte făcut de unica căruță a oierului Timotei bogatul și unicul păzitor al oilor sale. Pe urma cleioasă a căruții de pe muntele ros de multe vremi, ploi.vânturi și zăpezi viscolite de Crivăț mergea un copil cu o trasită agățată de un băț ce dansa de la stânga la dreapta inspirând mintea fragedă a copilului la un fel de simfonie a pădurii ce se răsfață în razele curioase ale soarelui ce se aruncă în unghiuri vroite doar de ele. Într-o deschizătură mai largă a piciorului drept, alunecarea pe șleaul drumului îl duse pe copil cu nasul în jos, în deschizătura de frunze unde se ivi o gură căscată care scotea un zgomot de motor insistent. Copilul făcu ochii mari și se sprijinii de trupul unui bărbat chircit care aducea spre aerul copilului un miros de țuică trecută printr-un alambic fără putere.
-Hei, nene, trezește-te, că mori aici pe pământul ăsta ud. Nu auzi cum mai puțin la vale te srigă o oaie să o salvezi de ceva care a prins-o fără scăpare.
|