Albumele mele

Notă: Pentru mărirea imaginilor, dați un double-click pe fiecare fotografie în parte

1. Leagănul Vietii personale

2. Familia fiicei Antoaneta (dr) si Florian Anton (pr)

3. Familia fiului Virgil (pr) si Mihaela

4. Prietenii ce m-au înconjurat de'a lungul anilor

5. Amintiri cu si despre poetul Grigore Vieru

6. Romania 2018 - Întanire cu fam. prietenului și redactorul autobiografiei mele, ing. Mircea Iordache

7. Câteva imagini de la Biserica Sfânta Treime, Los Angeles

8. Câteva Diplome si Certificate de Apreciere

1. Leaganul vietii personale

Prima fază a Vieții - de la Naștere până la plecarea în America

		Sunt fiul lui Dumitru și al Zamfirei Anton. Tatăl Dumitru este fiul lui Constantin și al Anicăi Anton. Mama este fiica lui Vasile și al Ilenei Alupei. Copilăria am petrecut-o în Hermeziu. Bunicii după tată: bunicul a trăit până în anul 1845 când a murit de tifos exantematic. Bunica a fost o femeie cu puțină instrucție intelectuală, și de care nu înțeleg nici astăzi de unde a avut sursa de inspirație, încât, copil fiind, am auzit din gura ei povești pe care ni le spunea de câte ori părinții ne lăsau în grija bunicii. Erau povești care mai târziu leam găsit în cărțile de literatură școlară. De la mama Zamfira și tatăl Dumitru am rămas 2 fii, eu și Mihai. Tatăl Dumitru murind la Cotul Donului în octombrie 1942, mama Zamfira a așteptat 7 ani și apoi s-a recăsătorit. S-a recăsătorit cu Petru Țugui, care a parcurs războiul 1940-1945, când a fost luat prizonier, făcându-și prizonieratul în Yerevan - Armenia până în mai 1948. Când Petru Țugui a revenit din prizonierat a găsit soția decedată și două fiice care erau date la familii caritabile din Banat, pentru educație și întreținere. În 1949, mama Zamfira s-a recăsătorit cu Petru Țugui, întemeind o nouă familie. Din această nouă familie au rezultat încă 4 copii; 2 băieți: Ion și Dumitru și 2 fete: Valeria și Mărioara. Din momentul în care mama a primit scrisoare că tata Dumitru Anton a murit în război, mama m-a dus la biserică. La biserică mi s-au deschis ochii, în biserică găsind un spațiu în care m-am simțit aproape de Dumnezeu. Așa se face că la 8 ani spuneam CREZUL, în fața altarului. Deja eram elev în clasa a II-a și am simțit că școala este un mediu în care mă simt deosebit. Am parcurs cei 7 ani de școală elementară, cu rezultate școlare deosebite.

Școala din Hermeziu, în acea vreme, era o școală cu internat (în vechea primărie), la care veneau copii din 6 sate, mulți dintre ei optând pentru a sta la internatul școlii. După absolvire, am luat 2 sacoșe cu cărți și, perpedes, am plecat la Iași să găsesc o ușă deschisă și am găsit-o. Dar repede am înțeles că problema primordială este subzistența. Părinții nu îmi puteau asigura nici costul unei călătorii Hermeziu-Iași. Atunci am mers la o școală profesională - Grupul Școlar Petrol – Chimie, din str. Sfântul Sava, numărul 14. Aici m-am format deosebit. Eram la 5 minute de Teatrul Național din Iași, Opera și Simfonia. Joia, sâmbăta și duminica, elevii merituoși beneficiau de avantajul de a merge, gratuit, la aceste instituții. Eu, prin rezultatele școlare, am beneficiat din plin de program. În acești 3 ani am văzut toate spectacolele din stagiunea teatrală, concertele simfonice și operele din stagiune. Această școala profesională m-a ajutat ca, la terminare, să pot deveni un pedagog, să am casă și masă și să îmi pot continua studiile liceale, liceul Vasile Alecsandri. În anul 1963, 13 iulie, am absolvit cu brio liceul. În septembrie 1963 am susținut examenul de admitere la Institutul Politehnic Gheorghe Asachi din Iași, facultatea de chimie industrială. Am găsit un culoar și pentru mine pe care l-am parcurs până în 1970, cu 2 ani de întrerupere (1968-1970) când m-am căsătorit și am avut primul copil - Ana Antoanela.

Între timp, după anul III de facultate, școala la care eram pedagog - Liceul de transporturi Iași, mi-a oferit catedra e chimie și rezistența materialelor. Deci până în 1970 am fost profesor suplinitor. Am încheiat profesoratul și, soția fiind repartizată la fabrica de alcaloizi Vișeu de Sus, Maramureș, secție a Terapiei Cluj, am mers să întregesc familia. Aici, datorită experienței dinînvățământ, am fost numit șeful fabricii de morfină, oraș în care am fost și profesor la Liceul Industrial. În 1970 am fost binecuvântat cu fiul meu - Ion Virgil. În 1972 soția îmbolnăvindu-se foarte grav, am fost sfătuit de medici să merg la Iași. Așa am și făcut și cu multă răbdare am pus-o pe picioare. La Iași am lucrat în Industria Locală în funcții de șef aprovizionare, șef desfacere și director comercial.

În anul 1995 se încheie prima fază a vieții mele, și începe faza a doua

Pe 24 ianuarie 2000, Parintele Anton Florian Frunza a fost numit Secretar de limba româna al Cancelariei Episcopale si editor al partii românesti a revistei Solia. Parintele Anton Florian Frunza s-a nascut în ziua de Craciun a anului 1968 , în localitatea Mogoseseti-Siret, Iasi, România, fiind al doilea copil al familiei Preotului Protoiereu Anton Frunza Sr.
Studiile primare si gimnaziale le-a facut în orasul Iasi. Între anii 1985-1990 a urmat cursurile Seminarului Teologic ''Veniamin Costachi'' de la Mânastirea Neamt, Jud. Neamt, iar între anii 1990-1994 cursurile Facultatii de Teologie Ortodoxa din Iasi. În perioada 1994-1995 urmeaza studiile aprofundate de Teologie Sistematica la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti, obtinând în 1995 titlul de Master în Teologie. În martie 1995 este admis la cursurile de doctorat în Teologie la Facultatea de Teologie din Bucuresti, specialitatea ''Îndrumari Misionare si Ecumenism,'' sub îndrumarea stiintifica a P.C. Diac. Prof. Dr. Petre David. Sustine examenele între 1995-1996, urmând sa prezinte teza de doctorat.

Se casatoreste cu doctorita Ana Antoaneta în iulie1990. Împreuna au un fiu, Victor Augustin, nascut în iunie 1991. În noiembrie 1996 emigreaza cu familia în Statele Unite.
Este hirotonit diacon de catre Prea Sfintitul Episcop NATHANIEL (în prezent Arhiepiscop) la 11 mai 1997 si preot de catre Înalt Prea Sfintitul Mitropolit SERAFIM al Germaniei si Europei Centrale (din partea Înalt Prea Sfintitului Arhiepiscop NATHANIEL) cu ocazia Congresului Episcopiei, la 6 iulie 1997. În perioada iulie 1997 - iunie 1999 a activat ca preot asistent în Parohia ''Sfânta Treime'' din Los Angeles, California.

A co-slujit la Sfânta Treime timp de 2 ani, apoi la misiunea  "Înălțarea Sfântului Cruce", din San Diego, CA, până la 31 martie 2004, revenind, în aprilie 2006, ca "preot atașat" la Bisericii Sfânta Treime din Los Angeles, unde a co-slujit până la 19 decembrie 2009, când a fost numit preot paroh al parohiei “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gabriil”, din Palm Spring California, unde s-a și stabilit definitiv.

Reîntâlnire emoționantă

Cu prietenii la un pahar de discuții

La intrarea în Bolta Rece

La o masă cu hermeziu-așii mei

Ne cântă Orhersta Hermeziu-lui

Monumentul Eroilor din curtea Bisericii

La un cenaclu informal, cina și recital de poezie

Cu dna educatoare Paraschiva Burlacu, de la Gimnaziul din Hermeziu

Ne îndreptăm spre monumentul eroilor

De vorbă cu copii, viitorul bisericii, ai satului, ai societății

Grigore Vieru ( 1935-2009) Taina care ma apără

Poetul Grigore Vieru ne-a însoțit la colindat 2002

Poetul Grigore Vieru și prot. Petru Buburuz, au vizitat California 2002

6. Câteva imagini din vizita in Romania 2018, si întanirea cu familia prietenului, redactorul cartii NIHIL SINE DEO, ing. Mircea Iordache

La Cetatea Suceve

La Cetatea Sucevei

La un șpriț cu prietenul Mircea Iordache la Cabana Dragomirna

La fântâna M-rii Dragomirna

La Biserica Sf. Gheorghe

Cu părintele Hoștiuc în Biserica Sfântul Gheorghe